Dana Bucin, Consulul Onorific al României în Connecticut: Strategia de succes pentru sprijinirea Via Transilvanica poate fi utilizată pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la programul Visa Waiver | Romania Insider
Dana Bucin, Consulul Onorific al României în Connecticut: Strategia de succes pentru sprijinirea Via Transilvanica poate fi utilizată pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la programul Visa Waiver
Este nevoie de leadership și muncă de organizare pentru a construi comunități puternice de români în străinătate, explică Dana Bucin, Consulul Onorific al României în Connecticut. În statul în care locuiește, o comunitate de aproximativ…
Romania Insider
· Updated · 16 min read
Este nevoie de leadership și muncă de organizare pentru a construi comunități puternice de români în străinătate, explică Dana Bucin, Consulul Onorific al României în Connecticut. În statul în care locuiește, o comunitate de aproximativ 7.000 de români se reunește în jurul a diverse evenimente, inițiative caritabile și proiecte precum traseul de lungă distanță Via Transilvanica. Mai multe despre proiectele Consulatului Onorific al României în Connecticut și despre câțiva dintre pilonii pe care se sprijină construirea de comunități în acest interviu.
Un proiect care reușește să impresioneze oamenii poate dovedi modul în care comunitățile românești se pot mobiliza și „doborî recorduri,” spune Dana Bucin, insistând în același timp că sunt „atât de multe lucruri bune de găsit la noi, românii.” Bucin, care provine din orașul transilvănean Reghin, a studiat dreptul în Statele Unite. Este partener al cabinetului de avocatură din New England Murtha Cullina, unde conduce departamentului de imigrație. Reprezintă companii și clienți individuali într-o gamă extinsă de probleme de imigrație și, printre alte distincții primite, a fost numită Avocatul Anului la Premiile de Excelență Profesională ale Connecticut Law Tribune în 2019.
Convinsă de puterea voluntariatului, conduce Consulatul Onorific al României în Connecticut din 2018. Acolo, alături de o echipă de aproximativ zece voluntari, dezvoltă proiecte menite să creeze o comunitate mai strânsă de români în statul în care locuiește și să mențină o legătură vie și puternică cu România.
Un proiect care a arătat modul în care comunitatea românilor din străinătate se poate mobiliza, a fost cel al Via Transilvanica, traseul de lungă distanță care traversează România, în candidatura la Premiul Publicului la Premiile pentru Patrimoniul European/ Premiile Europa Nostra de anul acesta. Un efort similar ar putea fi depus în cazul unei campanii de educare cu privire la intrarea României în programul Visa Waiver pentru a ajuta la scăderea ratei de respingere, explică ea.
>
Între timp, Consulatul Onorific derulează mai multe inițiative menite să promoveze România în Connecticut, de la a face cunoscute mărci de vinuri românești publicului american până la prezentarea artei și culturii țării. Mai multe despre acestea și despre comunitatea românilor din Connecticut mai jos.
Get the Daily — the morning briefing, free, in English, unsubscribe anytime. Want business, real estate or travel digests too? Pick your newsletters →
Care a fost primul dumneavoastră contact cu proiectul Via Transilvanica și care au fost primele impresii?
Dana Bucin: Prima mea întâlnire cu proiectul a fost prin Mihai Lehene [e.n. președintele Romanian United Fund din Chicago]. Sunt unul dintre membrii fondatori ai Federației Organizațiilor Româno-Americane (FORA) și acolo l-am cunoscut pe Mihai Lehene.
Mi-a prezentat proiectul în urmă cu doi ani, apoi a venit în Connecticut. Connecticut a fost una dintre opririle în turneul menit să implice româno-americanii în proiect. A venit aici, în comunitatea noastră, și am asistat la o prezentare despre Via Transilvanica. Am urmărit documentarul despre traseu iar unii oameni au donat bani pentru bornele sculptate de pe Via Transilvanica. Deci, suntem familiarizați cu proiectul de doi ani.
>
Am fost pe Via Transilvanica vara aceasta, pe porțiunea de lângă Sighișoara, și aștept cu nerăbdare să promovez proiectul în cadrul evenimentului Ziua Națională a României în Connecticut, care va avea loc pe 6 decembrie 2023. Ideal ar fi să primesc setul de materiale până atunci [e.n. dezvoltat de Romania United Fund pentru a prezenta proiectul traseului], pentru că intenționez să pun acel cort în centrul locației pentru ca nimeni să nu-l rateze. Când oamenii vor trece pe lângă el, vor înțelege imediat contextul, deoarece este un cort. Nu trebuie să explici că este un traseu de drumeții sau să răsfoiești o carte pentru a afla ce este. Așa că îmi doresc să am cortul.
Dacă nu îl vom putea avea la timp, îl vom folosi în programul nostru de turism. Până acum, coordonatorul proiectului, Răzvan Alexe – care a lucrat ca ghid în România, dar acum locuiește aici în Connecticut – l-a prezentat bibliotecilor din Connecticut. A strâns un public destul de mare căruia i-a prezentat cultura, istoria și geografia României. Acum, ar putea adăuga Via Transilvanica la prezentare, iar noi suntem dispuși să ducem câteva materiale din set la o bibliotecă.
Aceasta este legătura mea cu proiectul. Sunt din Transilvania, așa că îmi place numele. Este ceva cu care rezonez și apreciez brand-ul care se construiește aici. Voi face tot ce este necesar pentru a-l promova în Connecticut, de care mă ocup.
Pe lângă acest proiect, cum promovați România?
Dana Bucin: Primul și cel mai important aspect al promovării României în Connecticut este cel comercial. De ce? Pentru că până și partea culturală se leagă de cea comercială, altfel nu poți vinde cultură aici. Degeaba stăm și vorbim despre România dacă nu-i poți vinde mâncarea și vinurile, dacă nu poți aduce artiști din România, dacă nu poți aduce România aici. Deci, eu numesc asta aspectul comercial și aceasta este prioritatea mea numărul unu.
Sunt foarte mândră să anunț că, în sfârșit, vinuri românești nobile, apreciate și premiate la nivel internațional, au ajuns în Connecticut. Mi-a luat doar șase ani să fac să se întâmple asta. Este foarte, foarte greu să vinzi vinuri românești oriunde în Statele Unite. De ce? Pentru că americanii sunt obișnuiți cu vinurile italiene, spaniole, chiliene, argentiniene, dar nimeni nu a auzit de vinuri românești. Pentru a-i convinge pe americani să încerce ceva nou, trebuie să-i educi. Trebuie să le vinzi brand-ul țării. Anul acesta, vinuri românești precum Caii de la Letea și Prince Matei au ajuns în sfârșit în magazinele de băuturi alcoolice din Connecticut și încep să intre în restaurante și servicii de catering. Acesta este zona de intersecție dintre aspectul comercial și cultură.
>
Atunci când am devenit consul onorific, am încheiat o înțelegere cu un lanț local de distribuție care vinde produse alimentare europene, delicatese europene, mai precis din zona balcanică. Nu avem un magazin dedicat doar mâncării românești – dar dați-ne puțin timp. Am reușit însă să introduc produse alimentare românești prin intermediul lor. În acest moment, mărci importante din România și-ar putea găsi drumul către Connecticut prin această rețea.
Apoi, avem restaurante locale, româno-americane. Trebuie să mă asigur că aceste restaurante supraviețuiesc, sunt bine și sunt susținute de comunitatea româno-americană și de un public cât mai larg. Așadar, am intensificat campaniile de promovare ale celor trei restaurante mari românești pe care le avem în Connecticut. Acum, ca să vă faceți o idee, suntem doar în jur de 7.000 de români în Connecticut conform celui mai recent recensământ, și totuși, în statul Connecticut, avem cea mai mare densitate de restaurante românești pe cap de locuitor […] Am avut succes aici, în Connecticut, în a promova cultura românească prin intensificarea sprijinului în comunitatea românească pentru aceste trei restaurante. Încurajez oamenii să aducă americani la petrecerile noastre. Prietenii noștri est-europeni vin la petrecerile românești. Americanii mă roagă să-i invit la petrecerile românești pentru că se știe foarte bine că sunt bune - mâncare bună, muzică bună, artiști buni.
În acest fel, încercăm să promovăm cultura românească și am avut succes în acest sens. Nu este meritul meu. Restaurantele sunt cele care fac asta, dar dacă nu ar exista sprijin din partea românilor și a publicului larg, nu ar fi putut supraviețui, pentru că, v-am spus, nu pot supraviețui cu doar 7.000 de români. Faptul că au supraviețuit și înfloresc înseamnă că s-au extins, brandul s-a extins de la româno-americani la publicul larg.
Lansăm de asemenea mărci educaționale. Ajutăm la extinderea, pentru prima dată în Statele Unite, a unei instituții de învățământ (K-12) din România în Connecticut. Tocmai acum negociază un spațiu comercial și cred că intenționează să deschidă în ianuarie 2025.
De asemenea, susținem extinderea diverselor produse. Lucrăm cu industria mobilei din România, în special din Transilvania, pentru a se extinde în Connecticut. Și, de asemenea, instrumentele muzicale din Reghin, sunt deja folosite aici. Nu doar vioara dar și chitara, naiul, fluierul. Încercăm să aducem alte câteva instrumente din lemn fabricate la Reghin, cele fabricate de Hora Instruments. De Ziua Națională a României urmează să avem un ansamblu de copii din comunitatea românească; vor cânta la nai și la fluier, pregătiți de un instructor de muzică româno-american. Aceasta este o altă afacere mică pe care o putem încuraja. […]
Pe lângă Romanian United Fund și FORA, Românul este o organizație nonprofit cu care colaborez îndeaproape în calitate de consul onorific. Au sediul în Connecticut și oferă cursuri de limba română online. Cei trei copii ai mei sunt înscriși. Cursurile sunt deschise și pentru adulți, pentru americani, care nu știu nimic despre România, dar le-ar plăcea să învețe limba. […]
De când am devenit consul onorific în 2018, de fiecare 1 decembrie, am pus steagul României pe Capitoliul Statului Connecticut, între steagul S.U.A. și steagul statului Connecticut. L-am convins pe guvernator să emită o proclamație prin care să declare 1 decembrie Ziua României în Connecticut. […]
Pe latura medicală, avem un parteneriat cu Biomentorhub, care este un hub biomedical cu care și Romanian United Fund are un parteneriat. Încurajează cercetarea biomedicală și transferul de know-how între cercetătorii medicali care trăiesc în străinătate și România.
În domeniul juridic, dezvoltăm programe cu University of Connecticut School of Law pentru a oferi stagii studenților români care vin în Connecticut pentru a studia democrația, drepturile omului, statul de drept și tot felul de practici anticorupție. Ei vin aici și le ofer stagii la firma mea de avocatură, unde practic dreptul imigrației și dreptul internațional. Mă concentrez pe probleme umanitare, pe drepturile omului în special pentru imigranți și refugiați, minorități […] Așa încercăm să transferăm know-how juridic despre democrație, statul de drept, drepturile omului, anticorupție din Statele Unite în România.
Ce activitate aveți în ceea ce privește programul Visa Waiver? Vă așteptați ca intrarea să aibă loc în 2025? Ce trebuie făcut în continuare?
Dana Bucin: Tocmai datorită expertizei mele în dreptul imigrației, ambasadorul și ambasada au lucrat cu mine pe această temă. Mihai [Lehene] și Romania United Fund sunt, de asemenea, familiarizați cu această problemă și încercăm să mobilizăm românii din străinătate pentru a ne ajuta să punem în aplicare cea mai bună strategie pentru a ajuta România.
Guvernul României, împreună cu ambasada, au făcut multe progrese în problema asigurării unei mai mari cooperări din partea S.U.A. atunci când vine vorba de adjudecarea cererilor de viză pe care S.U.A le transferă la București. Ne vom asigura că sunt completate informații mai exacte, că oferim mai multă asistență solicitanților, astfel încât să nu existe respingeri pe baza unor cereri incomplete sau a lipsei de dovezi ale intenției de non-imigrare.
Decembrie 2025 este o dată realistă dacă și numai dacă vom avea succes într-o strategie colectivă de scădere a ratei de respingere sub 3%. Cum putem avea succes? Prin strategii similare platformei Via Transilvanica.
Există un profil al candidaților de succes. Ei sunt în primul rând angajați sau dețin propria lor afacere, deoarece trebuie să demonstreze legături cu proprietăți sau locul de muncă [e.n. în țară]. Dacă Consulatul are îndoieli cu privire la intenția lor, nu va acorda viza. Am putea avea în vedere anumite categorii precum antreprenorii români, proprietarii de afaceri și angajații marilor companii. Aceștia sunt oamenii care trebuie să aplice în număr mare. Ceea ce am putea face, de asemenea, este să le oferim un motiv să aplice. Poate am putea facilita aici un eveniment de amploare pentru ca ei să vină și să solicite o viză pe baza acelui eveniment. Verificăm în prealabil cu ambasada și îi avertizăm că vor aplica mai mulți oameni. Apoi, îi ajutăm pe acești solicitanți să facă ceea ce trebuie, să aplice și să fie în regulă. La finalul acestui proces, ne așteptăm să creștem numărul de candidați eligibili care ajung să fie aprobați și, prin urmare, să reducem rata de respingere.
Dar nu este garantat că vom intra, mai trebuie să muncim din greu la asta. Cu ajutorul platformei pentru Europa Nostra, cred că se poate - și cu ajutorul diasporei româno-americane, pentru că și noi am putea să ne aducem părinții aici. Fiecare dintre organizațiile noastre non-profit ar putea organiza un eveniment care ar genera necesitatea de a aplica pentru o viză legitimă.
Apoi, trebuie să explicăm comunităților de români din străinătate modul în care funcționează programul Visa Waiver pentru că vrem să ne asigurăm că toată lumea respectă legea. Nu am vrea ca programul să fie folosit abuziv și ca oamenii să îl folosească pentru a rămâne peste termen și pentru a încălca legea. Vrem să ne asigurăm că oamenii știu ce este acest program. Este o oportunitate de a vizita și de a sta nu mai mult de 90 de zile pe an. De multe ori, ceea ce strică o cerere de viză B-1/B-2 foarte bună este intenția greșită a candidatului. De fapt, ei vor să lucreze sau să imigreze. Acesta nu este un candidat potrivit pentru o viză B-1/B-2. Acesta este un candidat care ar trebui să contacteze pe cineva ca mine și i-aș explica cum să obțină viza de muncă, care acoperă 26 de tipuri. Dacă asta își doresc oamenii cu adevărat, atunci nu ar trebui să aplice pentru o viză B-1/B-2, pentru că vor fi refuzați și asta nu ne va ajuta.
Este un exercițiu bun pentru noi - așa cum a fost și Via Transilvanica - de implicare, acțiune colectivă și mobilizare. Cred că îl putem duce la bun sfârșit, așa cum am reușit și cu Via Transilvanica, prin vot, încurajând oamenii să se implice și să voteze.
Cum poate ajuta Via Transilvanica la construirea unui brand național? Cum credeți că poate fi un ambasador al României?
Dana Bucin: Vrem ca oamenii să asocieze România cu anumite lucruri, corect? Via Transilvanica este cum nu se poate mai potrivită. Îmi place partea ei simbolică și tot ceea ce reprezintă.
Când încercam să prezint România în Connecticut, îmi amintesc că am fost forțată să renunț de către un manager foarte rigid de la cel mai mare distribuitor din Connecticut. […] Acești oameni nu pot accepta să vândă vinuri românești pentru că nu știu dacă sunt bune. Deci, să le dăm americanilor un context, ceva să-i ajute să cunoască România. Ar trebui să controlăm ceea ce se spune despre noi și nu invers. Ar trebui să le arătăm și alte brand-uri, altele decât cele toxice - orfani și orfelinate. Asta știu ei despre România. Avem datoria să schimbăm percepțiile și să le oferim brand-uri mai bune. Așa că susțin promovarea Via Transilvanica, a vinurilor și a mâncării românești.
Dracula este unul dintre brand-uri și, ne place sau nu, este cunoscut. Să profităm de el. Este cel puțin un brand regional pentru Transilvania. Îl pot folosi. Când americanii vin și vă spun că Dracula este un vampir, le puteți spune despre personajul istoric care a murit în 1476 și despre ce a făcut el. […] Chiar dacă brandul pe care îl asociază cu România nu este tocmai potrivit, acesta se poate transforma într-o oportunitate de a educa publicul.
>
Cum se compară comunitatea de români care locuiesc în străinătate cu altele în ceea ce privește munca de promovare? Ce altceva ar trebui să facă?
Dana Bucin: Cred că este o chestiune de organizare și conducere. Nu e nimic în neregulă cu noi românii. Nu este absolut nimic în neregulă cu sufletul românesc. Noi, românii, avem atât de multe lucruri bune. Dacă există ceva care ne aduce împreună, atunci putem doborî recorduri.
Chiar zilele trecute, printre alte eforturi de promovare a României, am fost la ceremonia de decernare a premiilor Women of Innovation ale Connecticut Technology Council. Acolo, femeile românce, mă bucur să spun, au fost suprareprezentate. Nu numai că au fost două finaliste, dar ne-am întâlnit cu finaliștii din anii trecuți. Într-un stat care nu are mai mult de 7.000 de români, nu ca Chicago, unde sunt 200.000. […] Una dintre finaliste [e.n. Paula Zimbrean] este șefa Transplant Psychiatry Services (Servicii Psihiatrie Transplant) la Spitalul Yale New Haven. Absolut impresionant. Vârfuri ale profesiei lor. […]
Dacă există cineva care poate construi comunități românești în orice loc, atunci putem depăși toate celelalte comunități. […] Talentul există, oamenii, pasiunea la fel. Ai nevoie doar de cineva care să pună totul laolaltă. Și în fiecare loc există cineva. Dacă nu avem pe cineva care să mobilizeze lumea, atunci nu ne maximizăm potențialul nostru de comunitate românească. Dar dacă există leadership, atunci cerul este limita. Ca avocat specializat în probleme de imigrare, particip la evenimentele comunităților poloneze, ucrainene, peruviene. Observ că cele mai de succes comunități sunt cele care au acest liant și un leader care aduce oamenii împreună. Este vorba despre a fi împreună.
Construim comunități românești dar un aspect important a ceea ce facem este că menținem o legătură permanentă cu România. Nu petrecem pe cont propriu, uitând de lumea de acasă. Încercăm să menținem conexiunea vie.
În fiecare an, nominalizez pe cineva din comunitatea românească din Connecticut să meargă la RePatriot, o inițiativă care încearcă să atragă românii înapoi acasă, dacă nu fizic, măcar în spirit și în oportunități de colaborare. În fiecare an, din 2019, Connecticut a avut un delegat care a mers acolo. Aleg oamenii care au făcut ceva pentru comunitatea românească.
[…] Încerc să încurajez diaspora să se gândească la România și la cum să ajute. Nicăieri nu este mai important decât în medicină. Mulți medici au primit o educație frumoasă la școlile din România și au devenit experți în domeniul lor. Ei știu lucruri pe care ar trebui să le aducă înapoi în România. Îi încurajez să privească această relație în felul acesta, pentru că România i-a ajutat să devină cine sunt.
Un alt mod de a construi comunitatea este filantropia. Avem, de cel puțin două ori pe an, un program caritabil care strânge fonduri pentru o familie românească vulnerabilă din comunitate - fie pentru cineva care și-au pierdut locul de muncă, casa sau întâmpină o problemă de violență domestică. Dacă aflăm că există cineva vulnerabil în comunitate, strângem fonduri pentru Crăciun și Paște și dăm banii acelei familii. […] Ne ajutăm unii pe alții și așa ne este mai bine împreună și chiar individual. Dacă lucrăm împreună să ne ridicăm, atunci și individual vom fi mai bine. Aceasta este lecția pe care toată lumea trebuie să o învețe și au învățat-o. Asta creează energie pozitivă și alimentează inițiativele ulterioare.
Cum arată comunitatea românilor din Connecticut?
Dana Bucin: Avem o comunitate cuprinzătoare. Avem elite, dar avem și oameni vulnerabili și suntem aici pentru a ajuta. […]
Cei vulnerabilii sunt oameni care se integrează la o vârstă mai înaintată sau au nevoie de ajutor pentru acomodare, adaptare și pot avea sau nu sprijinul familiei. Încercăm să-i mentorăm, să-i conectăm cu resursele necesare, să-i ajutăm să se adapteze la viața de aici și să se conecteze cu alți români pentru că poate cineva are un loc de muncă pentru ei. […]
În statul Connecticut, din câte știu eu, suntem doar trei dintre noi care suntem avocați. Aș spune că doctorii au fost cei care au alimentat în număr cel mai mare fuga de creiere din România în Connecticut. Sunt peste tot în toate spitalele de aici. Connecticut are sisteme spitalicești și asistență medicală de top, așa că nu sunt surprinsă că sunt aici. Connecticut este cel mai bogat stat ca PIB pe cap de locuitor din întreaga SUA, așa că atrage acolo profesioniștii. Avem profesori universitari, în special STEM - Inginerie Mecanică, Matematică, Științe, Chimie.
Avem artiști. Sunt atât de dragi inimii mele și vreau să le promovez arta. Cu ocazia fiecărei Zile Naționale a României, ei organizează o expoziție. Planul nostru pe termen lung este să găsim un spațiu de expoziție permanent unde arta lor să poată fi expusă pentru o perioadă mai lungă de timp. Cel mai mare proiect pe care îl analizăm este realizarea unei picturi murale românești în centrul orașului Hartford. Avem un grup de artiști româno-americani care se concentrează pe acest proiect. […] George Enescu va fi interpretat aici de americani. O modalitate bună de a face cunoscută cultura este să-i convingem pe americani să interpreteze opere din cultura noastră. […]
Acest interviu a fost realizat de către echipa Romania Insider pentru Romanian United Fund în cadrul proiectului „Drumul Care Unește”, realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
